Povestea nespusă a primilor fulgi de zăpădă ce sosesc la Reșița în fiecare iarnă

Cu toate că e vară și temperaturile trec zilele astea de pragul normal, vin cu o rețetă pentru a ne răcori mintea. Vreau să ne gândim la iarnă și zăpadă contrar evenimentelor actuale.

Aceasta este povestea nespusă a primilor fulgi de zăpadă întâmpinați de familia noastră în fiecare an încă din 1969. Nu vreau să te gândești că ai mei au fost meteorologi,  sau cineva din familia noastră a avut vreo legătură cu acest domeniu. Totul se află într-un caiet bine păstrat din generație în generație.

Când eram mic îmi amintesc că după septembrie stăteam cu sufletul la gură în fiecare dimineață și așteptam ca primii fulgi să apară. Era un moment special, deoarece acest caiet îl vedeam odată pe an la vremea aceea. Era mult mai dezamăgitor când fulgii se lăsau așteptați. Știți sentimentul acela, când aștepți un lucru și mori de nerăbdare să îl vezi, să îl simți, însă el parcă nu mai vine. Așa m-am simțit ani la rând când eram copil în așteptarea micilor spiriduși de gheață.

Curiozități din caiet 

Iarna trecută prima zăpadă venită la Reșița, a fost în treisprezece noiembrie ceea ce s-a mai întâmplat doar o singură dată și asta în 1993.

Data de treizeci noiembrie e consemnată de două ori pe parcursul a patruzeci de ani. Vorbim de anii 1978 și 2010.

 Crăciunul din 1984 a fost cu siguranță unul special pentru copiii reșițeni. Data din caiet arată că primii fulgi au sosit la Reșița înainte de Ajun, pe 23 decembrie. Totodată această dată consemnează și cea mai întârziată ninsoare din Reșița din ultimii patruzeci de ani.

Luna noiembrie  aduce de multe ori și prima zăpadă în Reșița. Din 1969 până în prezent prima zăpadă a sosit de 27  de ori în luna noiembrie la Reșița.

În 1989 prima zăpadă s-a așternut  în data de 16 noiembrie, iar în 1969 în 7 noiembrie.

Cea mai timpurie ninsoare ce a sosit la Reșița a fost  în data de 13 octombrie 1972.

De fiecare dată când deschid acest caiet mă fașcinează cum un om a ținut această pasiune vie atâtea decenii. Această relație specială creată între el și fulgii de zăpadă a fost una de prietenie, iar în fiecare an fulgii băteau în geamul casei și așteptau să fie primiți și să se topească în palma lui. Și chiar dacă în prezent el nu îi mai poate aștepta pasiunea a rămas vie.Prin ce a făcut a lăsat o moștenire, ce nu a fost dată uitării și respectată cu sfințenie de înaintașii lui.

                                                          

În memoria celui care a fost Golopența Octavian Nicolae 

 

Alex Horvath